Cuvant al traduc?torului

Vorbind de fabule, socot c? se cuvine s? pornim de la no?iunea cuvantului fabul?. ?n Dic?ionarul (Cihai）, edi?ie a 6-a, publicat ?n august anului 2009, sub egida prestigioasei comisii de editare a Editurii de Dic?ionare din Shanghai, fabula e definit?, ?un gen de literatur? sub formula unor povestiri alegorice ?n proz? sau ?n versuri, cu o structur? scurt? ?i concis?, cu un caracter moralizator ?i cu un ?n?eles satiric. Scopul temei lor este de a sanc?iona r?ul ?i a ?ncuraja binele. Fabulele sunt povestiri pline de ?n?elepciune ?i cu o tent? filosofic?. Materia prim? provine adesea din legendele populare. ?n literatura apusean?, fabula exceleaz? ?n Grecia antic? prin scrisul lui Esop. ?n antichitatea Chinei, fabula a ajuns s? str?luceasc? ?n perioadele Prim?verii ?i Toamnei (770—476 ?.e.n.）?i a Statelor Combatante (475— 221 ?.e.n.）. Nu pu?ine piese se g?sesc p?strate ?n scrierile unor ganditori ?i filosofi cum sunt Zhuangzi ?i Hanfeizi etc.”

Defini?ia de mai sus a ar?tat dou? tr?s?turi caracteristice ale fabulei, ?i anume, ea are o func?ie moralizatoare ?i alegoric? ?i constituie un ansamblu de episoade care alc?tuiesc ac?iunea unor opere literare.

?n tezaurul multimilenar al literaturii clasice chineze exist? un mare num?r de fabule spectaculoase. Ele reprezint? rodul trudei mintale a litera?ilor, istoricilor ?i filosofilor din China antic?. Pentru a consolida puterea de convingere, c?l?torind prin diferite ??ri ?n c?utare de sprijin pentru un anumit argument, autorilor de fabule le pl?cea s? foloseasc? unele povestioare ca mijloc de prezentare a argumentelor ?n sus?inerea unor teze prin fabule hazlii. ?n felul acesta s-au format diverse ?coli de gandire, ?inand fiecare s?-?i propage ?i s?-?i impun? ideile filosofice ?i sociale. Astfel s-au ivit de-a lungul anilor o mul?ime de fabule pline de haz.

?n prezenta culegere intitulat? ?Fabula din China antic?”, sunt selectate fabule din epoca cuprins? ?ntre perioada premerg?toare Imperiului Qin^(1） ?i dinastiile Han de Vest (206 i.e.n—25 e.n.）?i Han de Est (25—220）?i ele constituie primele fabule ap?rute ?n istoria Chinei. Perioada premerg?toare Imperiului Qin, ?i ?n special Era Statelor Combatante, era o epoc? de ?nflorire pentru fabula chinez? clasic?.

Fabulele din epoca de dinaintea Imperiului Qin erau un produs al timpurilor. ?n perioada Statelor Combatante, a ap?rut o abunden?? de fabule, datorit? faptului c? s-a format atunci ?n istoria Chinei fericita situa?ie de ?ntrecere a o sut? de ?coli. ?n acea perioad?, statele ducale mai mici formate prin divizarea fostului stat unitar Zhou, se r?zboiau ?n permanen?? ?ntre ele. Societatea era m?cinat? de fr?mant?ri puternice, iar oamenii de rand erau pierdu?i ?n mizerie crunt?.

?n perioada Prim?verii ?i Toamnei ?i ?n cea a Statelor Combatante, cu numeroase curente, s-au ivit o sut? de ?coli de gandire, care au dat na?tere la o mare pleiad? de litera?i. C?l?torind prin diferite state, exponen?ii lor sus?ineau propriile lor doctrine. Pentru a-?i ca?tiga sprijinul din partea suveranilor din diverse ??ri, ace?tia s-au str?duit ?n fel ?i chip s? sus?in? ideile lor de guvernare ?i de reform? ?n fa?a carmuitorilor. Fabulele erau adesea folosite ca o arm? puternic?. Prezentarea argumentelor lor sub form? de istorioare se dovedea totdeauna mai eficace decat expunerea lor f?r? ?nconjur, aceasta fiind totodat? o practic? f?r? riscul vie?ii. Cei care trebuiau convin?i ?i ca?tiga?i pentru cauz? erau atunci monarhii care se ?nfuriau u?or cand erau contrazi?i sau cand li se aduceau critici. Rostite direct, argumentele puteau lesne atrage asupra lor o nenorocire. De aceea, ace?ti exponen?i trebuiau s? fie tare pricepu?i ?n tehnica vorbirii, astfel ?ncat argumentele lor bine ticluite s? se poat? impune de la sine. A?adar folosirea fabulelor concise era ?ntru totul un lucru firesc.

?n perioada Qin-Han ?ns? a survenit o situa?ie politic? cu totul diferit de cea din epoca premerg?toare Imperiului Qin. Prin urmare, ?n aceast? perioad? s-a redus ?n mod corespunz?tor ?i num?rul de fabule. Pentru a-?i consolida puterea, primul ?mp?rat al Qinului a luat m?suri pertinente ?n consens cu mersul istoriei, poruncind totodat? arbitrar ?arderea c?r?ilor ?i ?ngroparea ?nv??a?ilor”, ?i aceast? politic? reac?ionar? ?i reprobabil? accentua ?n mod special suprimarea libert??ii cuvantului.

?n planul analogic al fabulei, reprezent?rile ?in ?n general de lumea animalelor. Dar ?n fabula chinez? clasic?, pe lang? reprezent?rile alegorice din lumea animalelor, ea are ?i leg?tur? cu ?ntampl?rile din lumea uman? ?i uneori apeleaz? chiar la personaje istorice pentru ca povestirile s? aib? un mai mare gust artistic. ?n afar? de aceasta, fabula din China veche are ?i o tent? legendar?, un exemplu renumit ?n aceast? privin?? fiind Yugong yishan (B?tranul prost?nac mut? mun?ii）.

Fabula din China antic? a contribuit la ?mbog??irea limbii chineze. Limbajul ei viu ?i concis a devenit o parte inseparabil? a limbii chineze. Multe povestiri populare precum ?Stand lang? butuc”, ?Omul muncit de fric?” ?i ?L?ud?rosul pierde folosul” sunt incluse ?i ast?zi ?n manualele ?colare, ele bucurandu-se de o larg? r?spandire ?n popor.

Prezentarea fabulelor selectate ?n acest volum s-a f?cut dup? criteriul cronologic. Sper?m c? cititorii no?tri iubitori de literatura chinez? clasic? vor cunoa?te astfel, ?ntr-o oarecare m?sur?, istoria dezvolt?rii fabulei chineze, ?i totodat? ca acest volum de traduceri s? devin? o carte vrednic? de aten?ia lor.

Xu Wende

————————————————————

(1） E vorba de epoca istoric? dinaintea constituirii primului stat feudal unificat Qin ?n istoria Chinei; se refer? ?n general la perioadele Prim?verii ?i Toamnei (770—476 ?.e.n.）, Statelor Combatante (475—221 ?.e.n.）